Achilianu

Trăim vremuri grele, iar acest lucru este simțit și resimțit de toată lumea. De la bogătanul de serviciu, care s-a înfruptat din banul public, până la românii care muncesc „pe dincolo”, sau chiar la ultimii proști care au rămas aici, toți știm că „se putea și mai bine”, dar că, ciudat, „o ducem din ce în ce mai rău”.

Dacă atunci când vine vorba despre pumnii în testicule pe care bogătanii îi primesc de la viață și/sau economie am o oaresce bucurie juvenilă, caracteristică oamenilor mici(știu!), când mă duc cu gândul la „căpșunari” sau la ăia care, într-o nemernicie greu de înțeles au mai rămas aici, mă deprim. Unii chiar muncesc „pe bune”. Pe brânci, fie că spală veceuri sau babe la fundulețul fleșcăit.

De fapt, căpșunarii sunt de trei feluri: hoții, ăia care muncesc pentru „un viitor mai bun” și trabajadorii de sezon. În ceea ce-i privește pe primii, n-am nicio reținere să spun că n-aș tresări dacă ar crăpa. Pentru că da, nu te duci în altă parte doar ca să muncești, ci, fie că îți dai seama sau nu, te duci să reprezinți și țara-ți de origine. Evident, că mulți nu sunt conștienți de acest lucru, că pentru asta le-ar trebui creieraș la purtător, iar mulți dintre ei fac mai degrabă parte din familia galinaceelor, iarăși nu a umanoizilor.

Trabajadorii de sezon

Ăștia mi se par a aparține unei categorii intermediare. Nu sunt hoți, deși n-ar zice nu unui portofel uitat pe bancheta din spate a unui taxi, și nici nu muncesc constant, pentru țeluri pe 10-20 de ani. Nu. Ăștia o ard sezonier, că de acolo le-am dat numele. Unii o fac pentru a avea bani pe iarnă, pentru vreo punere de „pilostrii” sau pentru a veni în țară să pornească cu scârț din fața blocului. Sigur că mațul le tremură grav după primele două-trei săptămâni, că rămân fără „dinero”, dar, nu-i așa, asta-i viața când ești cretinelo! Nici la ăștia nu-mi exultă corazonul, în eventualitatea unor situații apocaliptice.

Muncitori pentru „mai bine”

Pe ăștia-i respect. Oarecum. Sigur, au abandonat lupta de aici pentru a pleca în țări mai calde, dar nimeni nu-ți garantează că rămânerea ta în România poate schimba ceva. Foarte ușor te poți număra printre victimele colaterale ale „reformei” sau ale lui „păi, dacă nu sunt bani!”. În fine. Deci da, pe oamenii aceștia îi respect. Cei mai mulți trag de ei. Până la urmă, asta contează – să tragi de tine! Că nimeni nu o face în locul tău! Și, de ce ar face-o? Trag de ei, poate chiar se nenorocesc la sănătate, își curbează anormal de mult coloana vertebrală, pentru a presta convingător munci pe care, din comoditate sau neștiință, alții nu le execută.

Pe undeva, ei sunt sclavii moderni. Noii sclavi. Sau, dacă nu sunt, se transformă în așa ceva. Treptat. Unii o știu, dar nu mai au ce să facă, deoarece au intrat în horă, și trebuie să danseze, că dacă nu sunt rejectați imediat. Și nimeni nu le va simți lipsa, că tot timpul vor fi zeci, sute sau chiar mii la ușă. Unii dintre ei – cel puțin așa cred eu – se mint că e mai bine să fii sclav în altă parte decât sclav în propria-ți țară. Și poate că așa și e. Poate că spălatul rahatului e mai demn decât orice mizerie pe care noi, ăștialalți, o înghițim cu multă pricepere și devoțiune.

Dar nici ăstora nu le merge atât de bine. Sigur, au case, au mașini, au salarii foarte mari în raport cu mizerabilele remunerații românești, dar nu o duc nici ei bine. Sunt departe de casă, de familie, de locurile natale. Astea dor, dor foarte mult, și niciun ban din lume nu poate să le suplinească absența. Fericirea nu se cumpără cu bani, nici numărul lor nu are un cuvânt de spus, indiferent de citatele imbecile care te fac să crezi acest lucru. E greu aici, e greu acolo, numai că „greul” de acolo e mai ușor de suportat – cel puțin așa cred unii, dar nu au dreptate. Să fii printre străini e incredibil de greu. Însă, nu-i așa, fiecare trebuie să suporte consecințele propriilor acțiuni, că altfel nu se poate.

Ce mă deranjează la această din urmă categorie?

Ar fi două lucruri: tupeul multora dintre exemplare și direcțiile pe care ar cam vrea să le impună.

Cum care direcții? Ar fi alea politice, deși nu sunt într-atât de tâmpit încât să cer interzicerea votului celor din diasporă, și alea sociale și comportamentale. Prietene/prietenă, tu ai cam plecat din țărișoară, așa că, oricât de informat/ă ai fi, nu prea poți tu să alegi persoana potrivită pentru mine, adică pe aia care să mă ducă la „mai bine” sau la „nu sunt bani”. E o nebunie să crezi asta, noi o știu, ar cam trebui să îți dai și tu seama de acest lucru! Sigur, dreptul de a vota nu trebuie luat acestor persoane, că e din născare, la dracu! Numai că n-ar strica un simț al răspunderii și o aplecare mai eficientă spre informații! Bine, aceste lucruri n-ar strica nici în ograda românească, în care toți viețuim!!!

Cât despre alea sociale și de comportament… nu poți să ceri unui popor care a trăit în beznă atâta timp, un popor care abia acum aprinde becul pe uliță, să trăiască în tiparul în care tu trăiești. Tu te-ai adaptat, că a fost vorba despre presiunea societății respective, care, cel puțin în teorie, e mai avansată, dar exemplul tău nu poate fi urmat de cele 20 de milioane de la o zi la alta. Nu se poate!

A, și da, tupeul. Foarte rar găsești „căpșunari” – le zic așa că-i termenul cu care se identifică, chiar dacă fără voia lor – cu tupeul într-o stare care să nu fie erectă înspre tavan. Unii spun că „așa-i românul” când dă de bani, eu spun că e vorba de prostie și atât! Nu poți să-i desconsideri pe cei pe care i-ai lăsat în urmă, doar pentru că ieuroii stau să iasă din buzunaru-ți cusut cu ață românească. Nu poți. Nu ești nici mai deștept, nici mai frumos și nici mai „om” ca ceilalți, doar pentru că ai plecat. Nu poți! La fel cum nimen nu poate să-i desconsidere pe cei care se duc pe alte meleaguri cu gânduri „de mai bine”!!!

P.S1: Și, totuși, unii pot!

P.S2: Respect pentru oamenii cu bun simț!

P.S3 Decât atât! 

P.S4: Mulţumesc…

P.S5: Sănătate cititorului şi celui care nu citeşte…

In exteriorul tarii :

Unii, putini la numar, muncesc cinstit si sunt de apreciat, chiar daca atunci cand vin in tara incep “sa sparga” ieuroii castigati cu atata truda. Si da, e adevarat! Cu cat munca prestata e mai grea(spalat veceuri, constructii), cu atat prestatorii sparg banii mai repede. Altii, ceva mai multi, fura. Iar altii, putini la numar, prost platiti si echipati, se sacrifica pentru binele umanitatii. Si e adevarat, nu?

Insa, toti sunt cu sufletul acasa. Ca dovada este faptul ca multi au votat pe 6 decembrie 2009. Un act civic venit din partea unora care au decis sa fie “civici” in alta tara.

In interiorul tarii :

Au triumfat in lupta cu mogulii, comunistii si minerii. Dar, asa cum le sta bine celor din categoriile mai sus amintite, ei nu se lasa. Deci, trebuie ca romanii sa fie vigilenti. Apoi, au inceput sa fie disponibilizati si au inceput sa se gandeasca la cotidian, ci nu la un posibil imposibil viitor. Au experimentat nasoalele momente ale somajului, banca le da tarcoale, ca deh, creditele nu se platesc singure, si au realizat ca pensurile s-ar putea sa nu mai vina. Unii dintre ei au inceput sa atace banci, case de schimb valutar si, ca sa fie siguri, au atacat si postasii. Daca data viitoare nu mai vin?

Da, le merge rau, dar li se pregatesc si clipe frumoase. Mai exact, li se pregatesc noi spectacole/scenarii :  1, 2 . Sunt o groaza, numai cu nu mai am timp si nici chef sa dau atentie unui teatru la care trebuie sa asist fara voia mea, dar pentru care sunt obligat sa platesc.

In rest, romanii sunt bine. Majoritatea sunt huligani, desi noi fotbal nu mai avem de cativa ani. Dar, lor le place sa isi arate spiritul huliganic. Cand nu pot sa arunce vreo bricheta in capul cuiva, incearca si alte metode : Se cearta pe bloguri(nimic mai penibil, dar asta ilustreaza perfect adevarata fata a fiecaruia), se cearta in trafic, se bat pentru lucruri importante(tigari, bautura, curve retardate), se prostesc crezand ca asta-i face mai interesanti decat cred ei ca sunt…ce mai, e distractie, e misto!

Atat romanii din interior, cat si cei din exterior au decis ca cel mai bun mod de viata este cel romanesc(sens peiorativ, stiti la ce ma refer) . Si nu de acum, ci de decenii bune. Dar, parca primavara astea se vad cel mai bine. Sau vara? Sau iarna? Sau toamna? Da, aveti dreptate, stilul romanesc se vede cu ochiul liber, indiferent de anotimp!

P.S1 : Cine poate sa faca o descriere a romanului?

P.S2 :  Multumesc…

P.S3 : Lucrurile si persoanele au importanta atata timp cat noi le dam importanta!

P.S4 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste