Achilianu

Imi aduc aminte si acum ziua in care am luat primul 4. Acum, student fiind, 4 inseamna examen picat. Si totusi, 4 inseamna si ca ai mai scris ceva, asta daca profu-ul se crede miezul Pamantului. Un 4 poate reflecta 2 lucruri: 1. ai invatat, dar  nu suficient. 2. N-ai invatat deloc, stai jos, ai 4!

Insa, pe vremea scolii primare, caci atunci s-a intamplat, un 4 era ceva anormal. Eu eram premiant(I), intr-o clasa cu elevi buni spre foarte buni. Invatatoarea era ok, dar uneori avea excese dobandite in acelasi timp cu functia. Sau ceva. Excesele erau mici sau asa vad lucrurile acum: “Cititi pana maine cartea x” ,  ”Pe vara aveti nu stiu cate sute de probleme la mate”, “In vacanta de vara aveti de rezolvat juma din culegerea cu probleme” etc. A, si da, era mare barfitoare. Ii placeau povestea, cafeaua si, evident, invitatiile la acestea.

Bun. Cum mi-am luat primul 4? Simplu. Era vineri. Aveam Romana – parca asa ii zicea – iar invatatoarea ne-a dat sa invatam, pe weekend, poezia “Acceleratul” de George Toparceanu. Vineri a trecut pentru ca, nu-i asa, nu poti sa te apuci vineri de invatat pentru luni. Ai fi tocilar. Plus ca te si surmenezi! Sambata sau chiar duminica… asa mai merge!

Si, ce sa vezi? Sambata, obligat-fortat, a trebuit sa dau o fuga pan’ la tara. Gratare, amintiri si francezi. Niste francezi erau in vizita pe la un unchi, ne-am gandit sa ne punem la un gratar de oaie si sa depanam amintiri, lasandu-i pe frantuzi sa se minuneze de mosia bunicului.

Toate bune si frumoase pana cand ajungem seara acasa. Pai, sa te apuci seara de invatat? “Hmmm, baiat bun Toparceanu asta, dar parca a scris poezii cam lungi, iar mie imi e atat de somn… lasa ca si maine e o zi!”

A venit duminica… ah, ce ar merge un fotbal! Si a mers! A mers chiar bine. Vreo 4 ore! Apoi dus, apoi mancare, apoi televizor. “Hmmm, asa repede s-a inserat? Eh, lasa ca nu ma asculta pe mine! Cum incepea? <<Fulger negru, trasnet lung/Dus pe aripi de furtuna…>> Ah, e urata rau. Auzi, furtuna?!! Acceleratul? Hmmm, da-l dracu! Imi e somn!”

Si da, a doua zi m-a ascultat. Si da, 4. Eu si inca vreo 20. Chestia funny e ca acum chiar imi place poezia

P.S1: Tu cand ti-ai luat primul 4?

P.S2: Cam atat! 

P.S3 : Multumesc…

P.S4 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste…

Am gasit poezia la Simion Cristian pe blog…

Pe această uşă,
Astfel scriu stăpânii:
Interzis să intre
Câinii şi românii.

Umblăm prin Europa ca bezmetici,
N-avem de lucru, n-avem bani de pâine,
În vremurile când nu mai contează
Deosebirea dintre om şi câine.

Acesta e şi continentul nostru,
Plutim incestuos din ţară-n ţară,
Copiii-nvaţă multilingv, cerşitul,
Cum pot şi omorî şi să şi moară.

Şi nimeni nu ne mai întinde mâna,
Decât cu viclenia jucăuşă,
De-a ne o prinde şi de-a o închide,
Cu minimum de riscuri, în cătuşă.

Noi suntem infractorii de serviciu
Ai Europei, care stă la pândă,
Aşa cum e cu alţii iertătoare
Ea ca pe sclavi încearcă să ne vândă.

Părinţii şi copiii mor, prin ţară,
Şi noi de noi ne-străinăm cu toţii,
Purtând pe umerii trudiţi şi gârbovi
Cămaşa rece a străinătăţii.

În plină degradare, zi şi noapte,
Invidia şi dorul ne apasă,
Ne lenevim, ne pervertim, ne ducem,
Că n-avem loc şi rost la noi acasă.

Umblăm prin Europa fără ţintă,
Ca nişte zilieri, de azi pe mâine,
Furăm şi siluim, mai şi ucidem,
Români la rangul dintre romi şi câine.

Adrian Paunescu

P.S1 : Adevarat, nu?

P.S2 : Multumesc…

P.S3 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste

Vedeti aici

Mie mi-a placut…poezia asta a lui Adrian Paunescu…Cat despre Cristian Tudor Popescu…fiecare articol este o incantare…

Cu tine

Cu tine viaţa mea se luminează,
Cu tine hotărăsc a obosi,
Cu tine urc astenic spre amiază
Şi mă sfârşesc în fiecare zi.

P.S1 : Multumesc…

P.S2 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste