Achilianu

E istovitoare grija pe care ei ne-o poarta. Atat de istovitoare si de plina de iubire pentru popor, incat imi vine sa vars… Sau sa mictionez pe…

Creierul unor oameni lucreaza, iar acest lucru este cat de cat ciudat, mai ales pentru ca ei sunt ba deputati, ba senatori. Oameni pe care, nu-i asa, ii poti banui de alte lucruri – cum ar fi afacerile ilegale – ci nu de banalul si mult prea contaminatul proces de a gandi. Si totusi n-ar fi atat de ciudata aceasta ipostaza a lor, asta daca n-am vedea slobozirile mizere, carora ei, emfatici ca de obicei, le zic proiecte de lege.

Prima data – caci toate lucrurile au un inceput – a fost legea lui Pruteanu. O lege inutila, cu aplicabilitate cvasi-nula. Sau, de ce nu, inca un motiv pentru oameni de a se pune in situatii penibile. Nu comentez intentiile celui care a adus pe tapet aceasta lege, pe care le prezum a fi bune, las doar rezultatele sa vorbeasca de la sine. Sau ma insel eu si romanii ii zic “soarece”  mouse-ului de la calculator?

Apoi – din ce retin – a venit vremea altui proiect de lege sclipitor: Cel care dorea impartirea stirilor in stiri pozitive si stiri negative. Motivat, desigur, printr-o grija iesita din comun: Stirile romanesti sunt pline de crime, violuri si furturi. Legea – din cate stiu – nu a trecut. Si, poate mai bine ca nu a trecut. Acum, stiristii ar fi avut probleme in a motiva ce fel de stiri sunt cele mondene, cele din sport sau politica: L-au executat pe Osama – stire pozitiva sau negativa? Copilul cuplului Iri si Moni a ramas in grija mamei – stire pozitiva sau negativa? Ne-am calificat la campionatul european de fotbal, dar n-am jucat nimic – stire pozitiva sau negativa?

Ca sa fie rahatul cu mot, acum a venit randul filmelor. Ai dracu’ ei engleji, americani, nemti ori franceji. Auzi ca s-au apucat de facut filme pe care, nu-i asa, nu tot romanul le intelege. Sigur, exista subtitrari, dar sunt proaste. Ca sa nu mai zic ca romanul, avand un vocabular sarac, “fura” cuvinte din filmele straineze. Si asta – cica – nu e bine. Al dracu’ romanu’ asta! Cum ajunge el sa o arda multilingvistic, desi a sa limba ii e straina, straina de tot.

Ratiunile unei astfel de legi ar trebui sa se regaseasca -zic eu – in sistemul de autoreglare al fiecarui individ, al fiecarei fiinte, si nu intr-o tentativa sortita esecului, cu rolul de justificare a prezentei in Parlament. Evident, asta daca admitem ca romanul este o fiinta, si ca un sistem, fie el si debusolat de romanismele caracteristice, ar putea sa fiinteze in Gradina Carpatilor. Astfel, romanul  ar gandi asa: Ce sunt eu? Roman. Bun, atunci eu vorbesc romana. La magazin, in parc, intre amici, pe net, la scoala, in Romania. Cu alte cuvinte, ar spune “NU!!!” altor limbi gen romgleza, messengereza sau iutubeza. Dar nu, nu e deloc asa!

In concluzie, cred ca aceasta este o falsa problema. Una reala ar fi necesitatea multor romani de a li se traduce sau a fi tradusi din romana in romana – ca tot se batea saua pe identitatea nationala, degradarea societatii si a limbii romane.

P.S1: Nu-si mai aduce nimeni aminte de filmele de pe casetele video, in care toate personajele aveau aceeasi voce? Parca era o femeie care, cu toata consideratia din lume, uita sa traduca ori traducea cum o ducea capul.

P.S2: Nu stiu cum sunt altii, dar unul din cele mai traumatizante momente din viata mea a fost urmatorul: 1. Sa-l aud pe Al Pacino vorbind – tradus desigur – in spaniola. In Scarface, in restaurant. – Cand am fost in Spania.

Nu era de acolo, nu transmitea. Chipur era acelasi, dar vocea aia era straina de moment, de film, de tot.

P.S3: Avand astfel de experiente, iertat sa-mi fie neuronul pe care si-asa il supraalimentez, dar de ce nu m-as gandi ca toata prosteala asta va duce exact la aceleasi momente penibile? Ca sa nu mai zic nimic de ineficienta legii…

P.S4: Un penultim lucru: Cred ca Socaciu are intentii bune, dar…

P.S5: Pe twitter discutia e aici

P.S6 : Multumesc…

P.S7 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste…

In posturi ca cel de fata am sa postez, de acum inainte, filme pe care as vrea sa le vad sau pe care le-am vazut deja. Un fel de recomandari desi, nu-s in totalitate de acord cu termenul de recomandare…

1. Brothers(2006)    cu Jake Gyllenhaal, Natalie Portman, Tobey Maguire. Mie mi se pare un film bunicel. Un film despre razboi si cum poate el sa afecteze vietile soldatilor care se duc sa se lupte cu terorica. Tobey Maguire(ala din Spider-man) este soldatul afectat de razboi, mai exact de fatul ca terorica il captureaza. Natalie Portman e nevasta-sa, iar Jake Gyllenhaal este fratele sau…Filmul este bunicel pentru ca realitati de care auzim numai la stiri, gen soldati care au luat-o razna dupa ce au revenit acasa din te miri ce razboaie care au ca scop intotdeauna lupta cu raul ci, niciodata, acapararea unor rezerve de petrol.

2.Five fingers (2006)    cu Laurence Fishburne, Ryan Phillippe, Colm Meaney Mie mi s-a parut un film bun, in care Ryan Phillippe face un rol mare. Personajul interpretat de el est eun tanar olandez care se duce in Maroc pentru a dezvolta un program pentru copiii subnutriti. El este rapit de ceea ce pare o grupare terorista. Este torturat la greu…apropo, de ce credeti ca-i zice “five fingers”? Sa ne para rau sau nu de tanarul olandez? Aflati deznodamantul filmului chiar voi! Daca tot sunt aici, imi zic si parerea : Baiatul asta, Ryan Phillippe este fostul sot al actritei pe care o iubesc cel mai mult : Reese Witherspoon. Se zice ca el a fost mereu in umbra ei pentru ca ea castiga mai multi bani, pentru ca a luat Oscarul…Bai, nu stiu ce sa zic, dar prin filmul asta, baiatul m-a convins ca are calitate actoriceasca in el…

3. Rendition  cu My all time favourite- Reese Witherspoon, Jake Gyllenhaal, Meryl Streep

Anwar El-Ibrahimi (Omar Metwally ) este sotul Isabellei(Reese Witherspoon). Ea americanca, el inginerul chimist american de origine egipteana. Baiatul dispare in timpul unui zbor dinspre Africa de Sud spre Washington DC. Nevasta-sa este dispera ca el nu mai ajunge acasa si decide sa mearga la Washington pentru a afla motivul disparitiei sale. Intre timp, Anwar El-Ibrahimi este supus unui interogatoriu in care ii sunt incalcate drepturile cetatenesti, desigur pentru ca este considerat un terorica si pentru ca aflarea informatiilor prin tortura este iertata cand vine vorba de interesul national, nu? La interogatoriu ia parte si analistul CIA Douglas Freeman (Jake Gyllenhaal ). Filmul aduce aminte de evenimentele reale din jurul lui Maher Arar, un canadian care a fost supus legii extradarii a Statelor Unite in 2002. Daca o sa vedeti filmul o sa intelegeti ca “rendition” s-ar putea traduce prin : Daca utoritatile considera ca un individ este terorica, atunci el poate sa fie tinut captiv pentru a scoate de la el informatii…

Filmul nu este atat de bun ca cel precedent, dar se inscrie in tiparul celorlalte filme pe care as vrea sa le vad si pe care cred ca ar fi interesant sa le vedeti si voi…

P.S1 :  Multumesc…

P.S2 : Lucrurile si persoanele au importanta atata timp cat noi le dam importanta!

P.S3 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste

Ati vazut nebunia generata de filmul Avatar? Chiar daca nu ati vazut filmul, nu aveati cum sa ratati tot show-ul asta de promovare. Foarte profitabil, zic eu. Pana si mama m-a sunat sa ma intrebe care-i faza cu filmul asta. Cred ca peste vreo luna o sa ma sune bunica sa ma intrebe daca am vazut filmul. Bai, l-am vazut. Tare! In ce sens tare? Povestea este simpla, intuitiva as zice, ba chiar banala. Modul cum a fost filmat, ideea filmului si promovarea sunt geniale. Modul cum a fost filmat, ei bine, asta trebuie sa descoperiti singuri intr-un cinema. Ideea filmului este geniala. Cum sa le numesc eu? A, da, concepetele alea eco sunt cu substrat, dar cine are creieras le descopera. Cat despre promovare, ei bine, asta depaseste cu mult orice alt film. Pana si eu care, nu sunt atat de usor de impresionat, mi-am facut o poza d-aia, un avatar, pe www.avatarizeyourself.com. Din perspectiva asta, filmul este unul genial. Isteria generata este una de poveste. Bine, carateristica, din pacate, unora dintre oameni. Acuma, sa ma apuc sa ma omor dupa ce am vazut filmul? Dar, fiecare face ce si cum crede. Mai jos, un filmulet cu o domnisoara careia i-a placut enorm filmul.

Ce as sublinia eu este urmatoarele 2 chestiuni :

1. Cel mai periculos si nemilos extraterestru este tot omul. Ati vazut, nu? Il durea pe om fix in flecustet de comuniunea dintre populatia Na’vi si natura, de traditia alora, de aia. Principiul : “Sa iasa banul, frate!”

Dar, nu trebuie sa vezi filmul ca sa iti dai seama ca omul este cel care destabiliteaza tot ceea ce nu intelege/nu vrea sa inteleaga, e de ajuns sa ne uitam la flora si fauna de pe la noi.

2. O intrebare intrebatoare : Daca acest film care, dupa unii, este magnific, a generat atatea patimi, ce se va intampla cand va aparea noul Avatar? “Noul”, nu neaparat ca o continuare a cestui film ci, ma refer, la aparitia unui alt film, mai inovator, care sa genereze mai multe patimi, mai bine facut. Pentru ca, asta e sigur, alte filme in genul Avatar o sa mai apara. De ce? Pentru ca s-a creat un trend. Pentru ca lumea asta vrea, pentru ca s-a creat o concurenta : James Cameron a zis, prin acest film : Luati, d-aci! Acum, baetii trebuie sa se evidentieze si sa scoata ceva mai misto, nu?

3. Filmul este bun, asa cum am mai spus, dar nu are acel ceva ca sa ramana forever in mintea noastra. Asa cred. De ce? Pentru ca o sa mai apara altul, asa cum am zis la punctul 2.

Filme ca “Gone with the wind” , “Casablanca” , “Titanic” sunt forever. Exemple sunt o groaza. De ce sunt forever? Pentru ca transmit, pentru ca sunt, in felul lor, capodopere supreme. Deci, gata, mai mult nu se poate. Au transmis tot ceea ce trebuia transmis, au trecut dicolo de timp si spatiu. Cat despre Avatar, oricat de inovator ar fi, el reprezinta un trend care este abia la inceput, un trend, o cale ce va fi urmata de multe alte filme in genul Avatar.

P.S1 : Multumesc…

P.S2 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste

Cheeni Kum(2007) -Comedie romantica-Cu Amitabh Bachchan Dragostea nu are varsta. Dragostea te poate schimba. Dragostea este o chestie misto pe care fiecare o intelege si o intalneste cum si cand poate(asta e de la mine )

Povestea de dragoste dintre un patron de restaurant cu specific indian din Londra si o indianca venita in Londra. El(Buddhadev Gupta) 64 de ani, ea(Nina Verma) tanara, foarte tanara in comparatie cu el. Cum se intalnes? Ea ajunge sa manance in restaurantul lui. Ea refuza o mancare pentru ca i s-a parut ca nu e buna. El se streseaza si se duce sa ii ceara socoteala(mancarea sa nu a fost niciodata refuzata…niciodata!) Pana la urma se dovedeste ca ea a avut dreptate-mancarea era proasta pentru ca in loc sare cineva a pus zahar. Mai departe vedeti si voi…

P.S1 : Magistral e momentul in care se duce sa se intalneasca cu tatal fetei cu scopul de a-i cere mana fetei sale. Ms. Verma e cu 6 ani mai tanar decat Buddhadev Gupta. Ce ziceti, accepta?

P.S2 : Eu zic ca merita vazut…

P.S3 : Multumesc…

P.S4 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste (da’ se uita la film )

Am vazut Law Abiding Citizen. Imi miroase a Oscar(uri) . Insa, cine sunt eu sa imi dau cu parerea, nu? Aproape de finalul celui mai bun film din 2009(parerea mea) am avut urmatoarea afirmatie-rugaminte pe care, la momentul respectiv, nu am observat-o si nu am inteles-o ca acum : Zambeste ca sa fie aproape perfect!

P.S1 : A zambit sau nu?

P.S2 : Multumesc…

P.S3 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste(da’ vede filmu’, nu pentru ca l-as fi recomandat eu ci, pentru ca e un film exceptional asa cum putine filme ne sunt date sa vedem, pentru ca merita si, mai ales, pentru a afla daca a zambit…)

The Maiden Heist – Morgan Freeman, Christopher Walken si William H. Macy sunt agenti de paza la un muzeu. Fiecare este siderat de cate o opera de arta, in fiecare zi nefacand altceva decat sa isi contempleze  favorita. Totul se complica atunci cand directorul muzeului decide sa mute exponatele in Danemarca. Cei 3 se decid sa…

The Prestige – Hugh Jackman, Christian Bale, Michael Caine si Scarlett Johansson. Chiar nu stiu cum sa descriu acest film. Atat pot sa spun : Daca exista filme foarte bune atunci acesta este unul dintre ele…

Shorts – Jon Cryer(Alan din Two and a Half Men) , Leslie Mann si Kat Dennings.  Un film pentru copii. Bunicel. Cateva momente comice la care o sa razi cu pofta. Robert Rodriguez, regizorul celor 2 filme Spy Kids, isi pune amprenta si pe acest film. Numele filmului da si numele tehnicii folosite in povestirea intamplarilor : pe bucati. Nu e un film continuu, ci unul alcatuit din scurte povestioare care, puse cap la cap, dau povestea. Ce sa mai zic? Aaa, da! Daca ai avea ceva care ar putea sa iti indeplineasca orice dorinta, ce ti-ai dori?

2012 – L-am vazut. Nu m-a impresionat. Deloc. Cat de stresati erau unii ca apare, ca mai sunt 10 zile, ca 5, ca azi e ziua in care apare, vai, vai, vai. Prostie. Pe unii i-am avertizat ca nu trebuie sa il astepte atat de mult, pana la urma e un film. Credeam ca vine cu ceva inovator, ca o sa sustina sus si tare ca au descoperit cum va veni sfarsitul, dar nu…S-au rezumat la a merge pe aceeasi linie :  Avem nevoie de un erou care sa ne salveze-Uite-l aci! Ce nu mi-a mai placut? Finalul este tot roz, tot datator de sperante-”o sa supravietuim sfarsitului”…Ba, ma lasi! O sa murim, in pana mea, de ce ii mai zice sfarsit? In fine, asta este de fapt adevarata problema a filmelor de genul acesta : Finalul trebuie sa fie roz. Da’ de ce? Sa nu sperie lumea? Sa ne dovedim noua ca suntem cei mai dezvoltati? Ca suntem unici? Ca avem puterea sa…sa ce? Ce mi-a placut? S-au folosit multe efecte din-alea speciale.  Dupa 1408, John Cusack joaca in 2012…

Totusi, e un film mult mai bun decat altele de gen. Are si faze comice, clasice americanilor(vine sfarsitul si noi ii radem in fata). Ideea pe care as vrea sa o subliniez este : Daca vine sfarsitul o sa se intample ca in film-bogatii o sa incerce sa se salveze cumparand locurile(daca o sa fie asa ceva, eu sper sa moara toata lumea-aia ar fi dreptate), iar saracii o sa si-o ia in freza ca si pana acum…Asta, din punctul meu de vedere, a salvat filmul facandu-l “de vazut”

P.S1 : Multumesc…

P.S2 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste