Posts Tagged ‘filme artistice’
Vreau filme…bune!
Written by achilianu on December 10, 2009 – 7:04 amSunt prea pretentios ?
As vrea sa vad filme mai bune. Artistice. Desi, cele din ultima vreme nu-si merita numele asta-artistice. Parca as vrea sa vad filme in care aia buni mor. Nu, nu-s sarit dupa fix. Asa cred. Dar, parca e prea nasol, prea obisnuit, prea lipsit de farmec. In mai toate filmele, aia buni reusesc cumva sa supravietuiasca, sa salveze situatia, sa fie buni. In realitate nu e deloc asa. Chiar deloc. Si, totusi, filmele pleaca de la ceva real. Pleaca de la acel “s-ar putea intampla…”. Bun, atunci de ce, de exemplu, fetele nu se pastreaza virgine pana intalnesc persoana potrivita? In filme sunt toate niste sfinte, ingerasi dispusi sa il astepte pe “da rait uan”. In realiate, sa recunoastem, mai toate fetele isi pierd virginitatea cu prima ocazie. Nu e numai asta. De exemplu, sa-l vad eu pe Superman cum s-ar descurca daca ar intarzia la un examen si proful nu l-ar primi. Dar, nu, ala are superputeri. Ajunge la timp. Si toti acei politisti care, in loc sa manance gogosi si sa isi afiseze cu mandrie burta ce trece binisor peste curea, ei salveaza lumea. Impuscati, batuti si chinuiti, ei nu se lasa. In realitate nu-i asa. Pai, in viata de zi cu zi, majoritatea ar prefera sa ia mita decat sa si-o ia pe cocoasa pentru binele public. In filme, cei rai dau dovada de o rautate iesita din comun, dar au mereu sansa sa o ia de la 0, sa aleaga calea cea dreapta. In realiate, nu-i asa. In filme, cel mai prost din curtea scolii ajunge sa se cupleze cu cea mai buna fata din scoala. In realitate, nu-i asa. Aici am gresit. Asta se poate. Doar daca are bani. In filme, cei destepti sunt numiti tocilari, ca-n realitate, dar acolo ei ajung departe. In realitate nici daca esti olimpic national sau campion mondial nu prea ai parte de atentia de care se bucura, de exemplu, un manelist. Ou, vai, era sa uit de filmele despre sfarsitul lumii. Acelea sunt cele mai imbecile. Pornesc de la realitatea acceptata conform careia sfarsitul lumii trebuie sa vina. Dezastre, nenorociri si, si, si…nimic. In final totul capata o aura optimista, capata o amanare. Filmele sunt previzibile. Realitatea nu e. In filme se poate orice. In realitate, nu. In filme exista viata perfecta, in realitate nu. Si, totusi, filmele pornesc de la realitate. O amesteca nitel cu fantasticul si, in final, rezulta aceeasi realitate. Nu se poate asa ceva. Dar, cum nu suntem prosti, cel putin nu toti, ne dam seama ca filmele au fost facute pentru a da speranta oamenilor, pentru a “le zice” ca se poate, pentru a degaja sentimente, emotii, valori morale pe care, unii dintre noi le-au pierdut demult. In filme le poti recapata, in realitate nu. Deci, filmele sunt tot o realitate, aia cea mai buna, aia in care am fi trait si noi daca n-am fi stricat-o prin ceea ce inseamna a fi oameni. Pana la urma, sunt doar o minciuna, pentru unii necesara. Stim ca vine sfarsitul lumii, dar ne mintim ca se va gasi un erou care va face 3 dublutulucuri, va evita 5 explozii si va recapata simtul civic, toate acestea ducandu-l, pe final, sa ne salveze. Acel erou poti fi chiar tu! Numai ca nu poti. Dar, totusi, trebuie sa existe speranta. Ei bine, eu m-am saturat de speranta asta degajata din filme. Niciun mort nu invie pentru ca i s-a dat o noua sansa. Nu exista asa ceva in realitate.
Pentru ca as putea sa o lungesc la nesfarsit si pentru ca raspunsul poate fi acelasi(nu te mai uita la filme), am sa concluzionez imediat
De la o vreme am inceput sa refuz filmele de 2 lei, nu conteaza actorul/actorii care joaca in ele, nu conteaza mediatizarea, bugetul,etc. Daca firul naratiunii ma minte intr-un mod nesimtit, de parca as fi ultimul stupid cu ce are cablu tv…Asa este si cu telenovelele. In telenovele finalul este mereu frumos, dar de ce? In realitate nu e asa, majoritatea telespectatorilor nu o sa aiba case ca alea, nu o sa aiba banii aia, viata lor o sa fie diferita si chiar opusa celei din soap-urile astea. Am vazut o telenovela in care murea personajul masculin. Am avut o fericire enorma. Stiu, suna nasol. Normal ca apoi au stricat treaba si au bagat pe altul ca sa ramana cu gagica. Si, tot asa, am vazut “Man On Fire”-genial. A salvat ala cat a putut, s-a luptat cu jdemii de nenorociti, dar a murit. Exact asa se intampla si in realitate. Asta vreau! Ala de se arunca in fata autobuzului ca sa salveze pe una, se poate sa si moara…”Scarface” ? Ala film! I-a terminat pe multi, dar a murit…
Sunt sadic? Poate ca da, dar nu mai vreau filme cu nudidate, fie ea si nonsexuala, dac-as vrea asa ceva, as downloada de pe net. Nu mai vreau filme cu invincibili. Nu mai vreau filme cu gagici gen maicute. Nu mai vreau filme cu persoane care descopera in ei o forta care-i ajuta sa treaca peste momentele nasoale. Nu mai vreau filme in care baietii rai intotdeauna sunt prinsi si platesc pentru ceea ce au facut…nu mai vreau…
P.S1 : Nu te mai uita la filme, nu?
P.S2 : Multumesc…
P.S3 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste(da’ uraste filmele proaste)
Tags: achilianu, da de ce?, filme artistice, filme bune, minciuna, prostie, speranta, telenovele
Posted in Despre Orice Si Despre Nimic | No Comments »
