Achilianu

update : Mama are o credinta in Dumnezeu greu de clatinat si, de aceea, daca te-am suparat in vreun fel cu acest post, imi cer scuze…

Am citit pe net despre sfintificarea(de la santificarea) Domnului Eminescu, am vazut la tv, am vazut pareri(toate contra), am ascultat oameni. Mi-am facut si eu o parere, pe care am sa o expun in cele ce urmeaza. Am sa ma refer la Eminescu cu apelativul Domnul Eminescu pentru ca asa mi se pare normal, daca nu fata de opera sa pe care, din pacate, nici pana acum nu am citit-o integral, macar fata de sentimenul de preamarire pe care-l exprima cu intreaga-i persoana profa de romana, la ora de meditatie pentru bac. Desi in postul asta se pare ca ma trageam de sireturi cu Luceafarul, va spun ca nu-i deloc asa.

Tot vad cum se vaita unii cum ca e, sa o zic p-aia dreapta, nasol ca s-a ajuns asa de departe, ca Biserica este condusa prost, ca nici in cele mai conspirationiste cosmaruri ale celor mai frenetici atei asa ceva nu este posibil. “Cum, sifiliticul ala? O, vai, nu!”, “O fi fost ala mare poet, da, am citit “Luceafarul” ca ne-a obligat la scoala, dar sa ma inchin la Eminescu?” sau(favorita mea) “Cine? Sfant ala? Pai, ala a fost pe shmenozeala cu Veronica Micle si aia era casatorita, cica le mai bea, ala sa fie sfant? Ala sa dea exemplu? Despre ala sa invete copilul meu la Religie?”

Am sa imi spun parerea, fara sa ma feresc de cuvinte. De ce? Pentru ca nu aveam altceva sa scriu pe blog sau pentru ca asta-i subiectul la moda sau pentru ca d-aia au murit tineri la revolutie(asta mi se pare pe cat de reala si de tragica, pe atat de nesimtita si imbecila ) sau pentru ca simt ca trebuie sa scriu despre asta. Oricum ar fi, asta-i subiectul de azi de pe blog. Apropo, pana sa trec sa-mi dau cu parerea, ca deh, pot, vreau sa ma explic un pic. Cand am zis ca aia cu “pot sa fac orice ca d-aia au murit tinerii la revoluie ” e imbecila, de prost-gust, intentia mea nu era sa denigrez in vreun fel martirii(pentru ca sunt!) revolutiei romane. Nu, nu, nu! Doar ma legam de forma fara fond pe care a luat-o aceasta expresie. Ma refeream la faptul ca nu mai transmite nimic, este doar un paravan dupa care ne ascundem propriile neputinte, ignorante, instincte animalice, in fine, greseli. Da, acum putem sa avem copii care fac sex oral de la 10-12 ani. Da, acum Ana poate sa fie curva satului, desi ea are doar 14 ani, dar merita titulatura pentru ca i-a rezolvat pe toti. Da, acum interlopul poate sa fie cumatru cu politicieni. Da, acum pitipoancele se pot intitula dive, ele nefacand nimic diferit fata de ce scrie in  fisa postului(prostitutia, fie ea si de lux). Da, acum se poate. Si, stiti de ce? Pentru ca d-aia au murit tinerii la revolutie.

Bun! Gata! M-am enervat putin. Mi-a trecut!

Ziceam ca sunt foarte multi oameni care se indigneaza ca Domnul Eminescu ar putea sa ajunga Sfant. Ceea ce oamenii astia nu realizeaza…bai, nici nu au cum…pentru ca-s niste rasturnei.

In fine, dar ceea ce ei nu realizeaza sunt sau este(depinde cine citeste) urmatoarele :

1. Oare, asa prin absurd, oare-intreaba putin credinciosul din mine-oare majoritatea “Sfintilor” care sunt ei sfinti, oare astia nu au fost facuti sfinti? Bai, ba da! Nu i-a facut Dumnezeu. Poate i-a acceptat, dar nu i-a facut, asa cum ar zice un amic, EL cu manuta Lui. Nu, nu, nu! Oamenii, respectiv preotii si tot alaiul lor, ca si in biserica este ca-n armata-toti au grade…hai, nu grade…titulaturi

Deci, prietene(prieteno), oamenii si-au facut sfinti! Unii sunt pe buna dreptate acolo. Ca si crestin-atat cat pot sa fiu-cred in acei sfinti…desi ei tot oameni au fost si “titulatura” asta de “sfant” le-a fost atribuita de catre alti oameni.

2. Poate cel mai important : Nu te obliga nimeni sa crezi! Nimeni! Nici in religia asta, nici in cealalta. Bai, asa cum zicea un alt amic : Crezi ce vrei! De ce? Nu, nu, nu, nu pentru ca d-aia au murit tinerii la revolutie ci, pentru ca esti liber!

Bine, mai sunt unii care cred ca e bine sa iti fie frica de Dumnezeu si d-aia trebuie sa crezi in El in Sfinti, dar asta e alta poveste. Altadata.

3. Eu vad religia, mai mult, prin ceea ce simt. Daca nu-l simti pe Domnul Eminescu, in eventualitatea faptului ca va fi santificat, nu te obliga nimeni sa te inchini la Domnul Eminescu. Nimeni! Crede-ma, nu o sa vina din cer vreo mana divina extensibila (parca parazitii a zis asta ) sa te stranga de gat.

4. Ceea ce nu au prevazut oamenii, asa ar trebui sa le zicem si nu altfel, care au propus sanctificarea poetului este revolta interioara si nu numai a poporului fata de poet. Ceea ce se vroia a fi recunoastere eterna s-a transformat intr-o semi-ura. Bai, Domnul Eminescu, asa bun sau rau, asa poet de geniu sau nu, asa cum a fost sau cum a fost descris, nu are nicio vina ca sunt niste unii care il vor Sfant. Asa cum nu are nicio vina ca exista oameni care cred ca asta este o aberatie. Eu zic asa : Hai, sa-l luam pe Domnul Eminescu asa cum il descrie opera sa! Normal, nu este el acela, dar prin opera sa el este ceea ce a simtit, este aproape de puritate, este ceva bun…

P.S1 : Eu nu cred ca Domnul Eminescu are nevoie de recunoasterea biblica. Restul, din punctul meu de vedere, sunt aberatii!

P.S2 : Multumesc…

P.S3 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste