Achilianu

atenţie, se discută despre telenovele!!!

Nu știu cum va suna postul ăsta în urechile celor care trebuie să fie mereu contra, dar nici nu mă interesează asta. Nu știu dacă telenovelele se adresează numai gagicilor, nu mă consider mai puțin mascul dacă afirm că m-am mai uitat la telenovele. De fapt, toată această alegere de tabere, iar când vine vorba despre telenovele, tabăra aleasă trebuie să fie numai cea pe care scrie „împotrivă”, se adresează numai oamenilor mici, incapabili de a avea plăceri, altele decât cele impuse de o majoritate sau de alta.

Eu, recunosc: M-am uitat la telenovele, arareori mă mai uit, din pricini obiective, legate de timp. Unele mi-au plăcut atât de mult, încât am decis să le dau jos de pe net, să le pun la păstrare. Adicăăă, le-am cumpărat, se înțelege, nu? Numărul 1 ever and forever rămâne, pentru mine, Inimă Sălbatică(1993), avându-i ca actori principali pe Eduardo Palomo și Edith Gonzalez  și. Mi se pare cea mai frumoasă telenovelă pe care am văzut-o, cu o acțiune care nu seamănă deloc cu cea dintr-o telenovelă clasică, cu actori foarte potriviți pentru rolurile pe care le-au executat, o telenovelă relativ scurtă, dar care înglobează destule elemente pentru a o transforma în cea mai bună telenovelă mexicană a tuturor timpurilor. Ei au spus-o, nu eu!

Ar mai fi și alte telenovele care mi-au plăcut, cele mai multe îl au ca rol principal pe unul dintre favoriții mei, Fernando Colunga, dar aș vrea să mă opresc la prima telenovelă, deoarece are legătură cu subiectul postării.Mai mult ca sigur că toată lumea știe sau a văzut telenovela cu pricina, lucru care mă eliberează de descrierea ei sau de alte informații pe care, la fel ca oricare altul, le-aș lua de pe net. Bun!! Telenovela are la bază o carte, dar o serie de lucruri au fost schimbate. Până în acest moment, s-au făcut două filme și trei telenovele, toate având ca sursă de inspirație acea carte. Și da, toate au adus modificările crezute necesare.

Cea mai bună adaptare a fost însă cea din 1993, adică a „Inimii Sălbatice” despre care vorbesc eu acum. Best ever, cum ar veni! Maximum posibil! În România era pustiu pe străzi când se difuza telenovela, dar ea a făcut ravagii la nivel de rating în toată lumea. Ca să corelez un pic cu titlul, spun că era !perfectă!, atât cât poate fi un lucru ieșit din mâna omului perfect, desigur.

Și, ce să vezi? S-au gândit unii să facă un alt „Corazon Salvaje”, în 2009, cu Eduardo Yanez și Aracely Arambula în rolurile principale. Telenovela, un dezastru total în comparație cu ceea ce se aștepta, cu bugetul astronomic sau cu distribuția. Ăștia s-au gândit că ar fi OK să pună actrița principală să facă rol dublu, iar ca personaj principal masculin l-au ales pe un tip foarte carismatic, extrem de priceput pentru rolurile de  cumsecade/nervos/muncitor/fermier, deși personajul interpretat de el cerea cu totul alte lucruri. În fine, o greșeală imensă, zic eu.

Dar asta mă duce chiar la întrebarea care îmi dă târcoale de vreo câteva luni, exemplul cu telenovela fiind doar unul din multele situații în care dilema mea se aplică. Întrebarea sună cam așa: De ce să refaci ceva perfect? 

Adicăăă, nu e clar că acel ceva este maximum posibil? Să-l egalezi? Cu ce te-ar ajuta?

P.S1:  Singura treabă reușită a telenovelei din 2009 este melodia lui Chayanne, un tip cu o voce care i-ar încânta până și pe zei. Evident că melodia lui Manuel Mijares, cea din Corazon Salvaje 1993, e mult mai reușită!

P.S2: Treaba asta cu refăcutul se aplică desigur și la filmele americănești sau la continuările de seriale care și-au atins demult limita de sus(ex. Dallas)

P.S3: Cam atât! 

P.S4: Mulţumesc…

P.S5: Sănătate cititorului şi celui care nu citeşte…

Cand ma satur de politica, de minciuna, de prostie, invidie, de datoria mea de cetatean, de alegeriile care trebuie sa vina(mereu vin niste alegeri), de cat de mic sunt, de sfarsitul lumii, de ce mai am in sectiunea etichete sau tag-uri , ca sa ma linistesc, ca sa uit, chiar si pentru catva timp unde traiesc, cum traiesc si de ce traiesc, ascult…melodii sau melo (in limbaj de cartier)

Cum o fotografie face, conform cliseului, cat 1000 de cuvinte, o melo face, cred eu, mai mult…

Iata cateva  :

P.S1 : Sunt melo din telenovele…stiu, ce penibil! Ghici ce! Mie-mi plac! Acuma, serios, ascultatile si voi si sa vedem ce iese. Poate iese si o leapsa, cine stie Ceva in genu’ : Ce melodii te linistesc?

P.S2 : Multumesc…

P.S3 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste…