Achilianu

Mă plimbam zilele trecute ca un bezmetic prin centrul vechi al Sibiului. Căutam ceva care trebuia căutat, deși nu țineam cu toată ființa mea să-l caut. Dar, trebuia. Aveam un singur punct de reper, o clădire. Clădirea, așa cum îi șade bine unei clădiri care reprezintă singurul reper desenat pe harta unui căutător, se ascundea de ochii mei, mai ceva ca dracul de tămâie. Învârtindu-mă în cercuri concentrice, centrul lor fiind însăși clădirea cu pricina, zăresc o gagicuță. Mult prea minoră pentru a-i da mai multă atenție, dar cu o privire scurtă, recunosc, am atins-o! Eh, așa se întâmplă cu noi ăștia așezați bine de tot într-o relație: rămâi cu uitatul!!!

Dar nu, nu formele mi-au atras atenția, ci îmbrăcămintea. Fata, pe la un 16 ani, părea că a luptat în cel de-al doilea război mondial. Hainele-i erau zdrențuite, blugii rupți în diferite zone ale corpului, unele mai indecente ca altele. Părul, ohoo părul, avea o dezordine mai ceva ca o casă după un chef. Cele două culori care predominau, roșul și verdele, mai lăsau, ce-i drept, puțin loc și galbenului – presupun -natural.

Fata, așa cum îi stă bine unei fete, era însoțită de o amică. Aia părea nu participase la cea de-a doua conflagrație mondială. Era, cum să zic eu, mai puțin beligerantă Bun, ăstea vorbeau, erau în treaba lor, așa cum și eu eram în treaba mea, căutând blestamata clădire! Când ne-am petrecut, căci ne-am petrecut deoaree mergeam în sensuri opuse, zdrențuita îi spune prietenei sale cam așa: „Apăi, no, tu, eu vreau să merg la mare, dar nu-mi cheltui din banii mei! Nu, îl mint eu pe tata cu ceva să fac rost de bani!”.

Sublim sau ce? Pe loc m-a trăsnit ideea potrivit căreia asta este cea de pe urmă gândire a românului. Cum așa? Hai să luam exemplul fetei: „Banii ei” nu cred că erau banii ei, ci tot ai părinților, dar odată intrați în bozânarele proprii rămân acolo, ca și cum ar fi fost de când lumea și pământul. Mergând mai departe, fata adoptă o atitudine protectivă, când vine vorba de „banii ei”, gândindu-se că nu „banii ei” trebuie cheltuiți, ci ai altuia. Tare sau ce?

Hai să schimbăm un pic pe don’șoara cu pricina cu… orice român. Ca să fie treaba treabă, am să încep eu să exemplific, apoi las imaginația fiecăruia să-și facă simțită prezența, că și așa stau neuronii pe tânjeală!

În locul fetei poate să fie, de exemplu, un politician. De dragul discuției, să-l facem politician aflat la putere, deși nici în ceea ce-i privește pe  ceilalți nu am rezerve că nu li s-ar aplica șcenariile descrise de mine. Politicianul nostru are, nu-i așa banii lui. Dar, fiind la putere, el poate(n-am zis că și face!!!) să bage mâna adânc în buzunarele Statului. Poate, nu? Banii ăia pe care el îi ia o să se transforme în banii lui, nu? Și, mergând pe același principiu, de ce să cheltuie din banii lui, când poate să cheltuie din banii Statului? Haa? Pentru deplasări, pentru mașina de serviciu, pentru călătoriile cu elicopterul, pentru telefonul fetei, pentru gențile amantei, pentru… E simplu, nu? Sigur că se pot găsi justificări – chiar legale – pentru orice bănișor, dar, până la urmă, totul se reduce la o minciună, mai mare sau mai mică decât cea a fetei din poveste, nu?

P.S1: Cam atât! 

P.S2: Mulţumesc…

P.S3: Sănătate cititorului şi celui care nu citeşte…

Mă gândeam zilele trecute la emisiunile de divertisment – parcă așa le zice – și mai exact la acelea care aduc în prim plan oameni care, în mod normal, nu au nimic special care să-i recomande pentru apariții periodice la tv.

De obicei nu mă raliez la trendurile „nu-mi place, nu mă uit, evit – pentru că asta-i părerea generală”, așa că trebuie să spun din start că mă mai uit la emisiunile astea cu  și despre mondenități. Însă, la fel de sincer, trebuie să spun că eu  nu regăsesc în mine niciunul dintre motivele pentru care norodul de rând se înghesuie să facă parte din rating-ul acestor emisiuni. Motive, evident felurite: ce țin de invidie, de a lua partea unuia sau a altuia etc. Nu, eu mă uit la astfel de emisiuni din două motive simple: ca să mă amuz și pentru că mi-am dat seama că, prin nu știu ce noroc, sunt diferit de specimenele care ne bombardează ecranul televizorului – lucru pentru care îi sunt pe vecie recunoscător zeului Noroc.

În fine. Mă uit, mă amuz, ba chiar e o plăcere să văd că sunt pe lumea asta mulți proști, mult mai proști ca mine. Nici nu găsesc resurse interioare pentru a porni, cu cineva, vreo discuție pe vreo temă mondenă – pe sistemul „ai văzut ce-a făcut ăla?”. Nu. Deloc. Văd, analizez, mă bucur și gata.

Ceea ce a dat naștere acestui post este o mică nedumerire pe care o am de ceva vreme încoace. Este legată exclusiv de două categorii de oameni: moderatorii emisiunilor cu pricina și oamenii „mondeni” care pretind că ei nu vor să facă din viața lor un show de televiziune.

Dacă la cea de-a doua categorie subiectul se încheie rapid, fiind tăiat de la radacini de întrebarea „atunci, de ce continui să apari la tv pe subiecte ce țin de viața ta intimă?”, la prima categorie e mai greu. Sau n-am înțeles eu cum stă treaba.

Dacă e să analizezi un pic tipologiile celor care își fac veacul pe la emisiunile de acest gen, ai să observi că există: Dive, băieți cu bani, fete cu bani, fotbaliști și neica-nimeni. – din punctul meu de vedere, toți acești oameni sunt unidimensionali, adică au o singură dimensiune, cea dată de categoria din care fac parte.

Divele

Aici intră toate fetele mai mult sau mai puțin frumoase, siliconate au ba, care sunt combinate, de unii și de alții, cu diverși bărbați. Deci, singura lor activitate notabilă este aceea de a se combina azi cu unul, mâine cu altul. Motivele evidente le putem percepe cu toții, nu? Evident că nicio astfel de divă nu va recunoaște că meseria ei de bază este cea de a fi ahtiată după combinări și recombinări.

Întrebare pentru – să le zicem așa, deși e un prejudiciu grav adus branșei – jurnaliștii de monden: Cât de mult puteți să o lungiți cu aceste doamne și domnișoare, care au dus pe cele mai înalte culmi meseria cea mai veche a umanității?

Băieții și fetele cu bani

Unii sunt bărbați în toată firea, ba chiar moși pe care-i caută moartea pe acasă. Alții-s tineri. Femeile, în general, sunt mai în vârstă, și consideră că pielea fleșcăită cu bărbat tânăr se întreține. Îmbogățiți peste noapte sau nu, cert e că băieții cu bani care apar în emisiunile mondene au hormonii varză și, încercând să își ia revanșa atât în ochii  lor, cât și în ai altora, sunt în căutarea exponatelor din prima categorie. Atât, și nimic mai mult.

Întrebare: Cât de mult puteți să o lungiți cu oameni care cumpără afecțiune, sex și, până la urmă, interacțiune interumană?

Fotbaliști

Aici este și mai trist. Noi nu avem fotbal, dar avem briliante, nestemate și alte astfel de pietre prețioase care, deși nu și-au dat nici BAC-ul, au bombe sexy, agață prin sms sau chiar pe mess. Singura lor replică de agăţat este: Joc la echipa X, am bani. Vrei?

Întrebare: Cât de mult puteți să o mai lungiți cu aventurile unui fotbalist agramat, care habar nu are să dea în minge?

Neica-Nimeni

Ăștia-s oamenii veniți pe vaporul „să băgăm proști la tv, ca să ne râdem de ei!”. Tot felul de oameni care, pentru a se identifica, alipesc numelui propriu numele localității de proveniență. Sau își găsesc ei apelative, dacă sunt prea mulți Gigi, Măria sau Sâle.

Întrebare: Cât de mult puteți să o mai lungiți cu oameni care, în cel mai bun caz, și-ar găsi locul în tărâmuri uitate de lume?

Și nu, nu mă înțelege greșit, n-am porniri revoluționare de genul „ce porcării se dau la tv”. Până la urmă, fiecare televiziune și fiecare show își face treaba cum crede de  cuviință, dar mie mi se pare că s-a ajuns prea jos. Adicăăă, cât poți să storci un subiect? De exemplu ăla cu divele sau – să le zicem pe scurt – curve. Sigur, o inviți la emisiune, o lași să se manifeste, îi filmezi chiloții pentru a-i satisface pe cei virgini, dar… Oare nu și-a dat seama toată lumea că aia e curvă? Ok, e curvă, se comportă ca atare, închide subiectul. Pe cine mai interesează cu cine s-a culcat aia, din moment ce singura ei treabă e aceea de a se culca unii și cu alții?

Băieții cu bani? Urâți(cei mai mulți!) sau frumoși, cert e că ăia mizează pe o singură carte, pe o singură „calitate”: banul!! Azi una, mâine altele, ritualul e banal. „Pe cine a mai ars-o Gigi Duru?” – cui îi pasă? Ăla tot timpul va încerca să o ardă pe una, evident, prin cumpărare. Plictisitor, la dracu!

Neica-Nimeni? Ok, ne amuzăm, dar cât? Mie chiar îmi pare rău când îi văd pe unii care nu au simțul penibilului, ei crezând că sunt mari vedete. Așa și cu filmulețele alea de pe youtube, în care li se pun întrebări oamenilor care nu știu exact cum se numesc dacă nu au buletinul lângă ei. E de râs până la un moment dat, apoi îți dai seama că-s ținte ușoare și că e mai multă tristețe decât amuzament.

În concluzie, cred că presa de scandal, tabloidele și emisiunile cu și despre „monden” nu au înțeles deloc care ar trebui să fie rolul lor. Sigur, au copiat formatele de la străini, dar le-au copiat prost, plus că ăia chiar au dive bunoace, fotbaliști care, deși o ard donjuanește, pot să scoată trei vorbe pe gură și băieți cu bani care știu ce-i ăla stil. Când vine vorba de jurnaliștii de monden, nu pot să menționez pe vreunul, pentru că toți se comportă în același fel: Aduc în emisiune reprezentanți ai categoriilor de mai sus, și îi lasă să se descopere în fața publicului în toată splendoarea lor. Nu prea merge așa. Păi, e frumos?

P.S1: Până nu își fac racordajul între ceea ce fac ei și ceea ce vor să pară că fac, atât jurnaliștii de monden, cât și „vedetele” o să rămână la stadiul de om unidimensional – cu dimensiunea aia descrisă de mine!!!

P.S2: Cam atât!

P.S3: Mulţumesc…

P.S4: Sănătate cititorului şi celui care nu citeşte…

Atentie maxima la postul asta, caci el nu vrea decat sa faca o mica paralela intre “Hagi Tudose” si situatia de facto in care, cica, se afla Romania. Deci, asadar si prin urmare, toate urechile, toti ochii, toti mausii si toate tastaturile voastre sa apeleze la postul asta.

In nuvela respectiva, Hagi Tudose era bogatan – din cate imi aduc aminte, dar era si tare zgarcoman. Calicenia sa a ajuns proverbiala si – zic eu – crestea pe zi ce trecea, omul fiind de un patologic atat comic, cat si trist(in acelasi timp ). Uitandu-ne la unii dintre conducatorii nostri, dar mai ales la unii dintre romanii care ne inconjoara, ai putea sa spui, cu usurinta, ca boala lui nea Hagiu i-a prins si pe ei.

Omul statea pe o comoara, ar fi putut sa traiasca foarte bine, dar a ales sa tina banu’ ascuns.  Manca pe unde apuca, spunand apoi ca mancarea e scumpa si ca-s vremuri grele. Asta din ce imi aduc aminte, repet!

Hai sa ne intoarcem in tarisoara!

Noi, dupa cum zice intaiul Hagi Tudose al tarii, avem bani! Avem nu stiu cate miliarde de ieuro pregatite pentru investitii si, colac peste pupaza, mai avem si p-alea 30 de miliarde din fondurile nerambursabile. Bani, cum ar veni, gata sa apeleze la buzunarele noastre – locuri unde ar putea sa stea la caldurica.(sau ceva )  Deci, tara sta pe o gramada de bani – exact ca Hagi Tudose!

Ii accesam? Nu! Exact ca Hagi Tudose! Ala nu dorea sa-i  cheltuiasca din motivele bine cunoscute, iar noi nu vrem sa-i luam. Bineeeee, eu inteleg de ce nu prea se acceseaza fondurile alea(nu prea poti sa-i furi!), dar, asa cum a zis si intaiul Hagiu al tarii, e bine de stiut ca ii avem. Bine, nu-i avem, dar te mai uiti la detalii?

Hagi Tudose nu dadea bani nici pe mancare. Solutia: Manca ba o maslina, ba o felie de pastrama pe moca, de la bacanie. Isi astampara foamea, neuitand sa zica nasoale despre preturile care e scumpe. Dar care, la momentul ingurgitarii, n-au prea contat. Eh, la noi s-a schimbat un pic situatia. Noi n-am mai avut bani pentru salarii si pensii. Noi, in fine, statul, sau na, astia care se ocupa de… Solutia: S-au dat mai putini bani! Spunandu-se nasoale despre oamenii care iau salarii mai mult sau mai putin nesimtite. Da, despre aceiasi oameni pe care, la moment de alegeri cruciale, guvernantii ii curtau, mai ceva ca pe o fata mare… Atunci, la fel ca-n cazul lui Hagi Tudose, nu prea contau detaliile astea nesimtite

Diferenta e una majora si, chiar daca postul e la caterinca, nu pot sa nu o punctez: Hagi Tudose se neglija pana si pe el insusi, pe cand ALESII ne neglijeaza doar pe noi…

P.S1: Hagi Tudose a sfarsit-o cam nasol, dar cum suntem oameni de bine si nu dorim raul cuiva, avem si un mesaj: Ba, nu mai fiti, ba, Hagi Tudose, Basose, Udrose, Bocose!(si lista poate continua…)

P.S2: Cam atat!

P.S3 : Multumesc…

P.S4 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste…

Observ cu stupoare cum niste foarte multi, sa le zicem oameni, protesteaza referitor la marirea taxelor pe alimente si pe alte produse pe care ei le folosesc. Inteleg acest lucru, e normal, e logic. Creste pretul la salam, de exemplu, nu creste salariul. Insa, nimeni nu vede logicul existentei taxelor pe aceste produse. Sau lumea se face ca nu intelege? Sigur ca ma afecteaza si pe mine, ne afecteaza pe toti. Insa, eu vad urmatoarele motive normale ale cresterii preturilor  :

1. Resursele din care se fac produsele respective sunt limitate-Altfel fiecare umbla cu camioane de shaorma, ceafa de porc, salam, etc.

2. Noi, oamenii, suntem mult mai multi in comparatie cu resursele de pe Terra-acest aspect se poate vedea, daca nu neaparat in resursele limitate, mai ales in suprapopularea zonelor geografice-vezi extinderea proasta si negandita, dar necesara din ratiuni ale concretului a oraselor

3. Prietene, ce sa se scumpeasca? Creioanele? Pixurile? Bine, exemplele sunt departe de a fi cele mai bune, dar ideea este urmatoarea : Se scumpesc produsele pe care omul le foloseste zilnic sau, ca sa fiu mai exact, produsele de care omul are nevoie.

Bai, trebuie sa mananci, nu? Pai, e normal ca mancarea sa se scumpeasca! De ce? Pai, aia e cumparata de tot omul, aia se vinde, deci aia produce bani. De ce are nevoie o economie, nationala sau mondiala? De bani! Pai, de ce nu-i scoate din taxe si impozite? A, sa fie mancarea mai ieftina sau gratis? Da! Ia, vezi, punctul 1.

Bine, acuma ca aceste scumpiri sunt imbracate in chestiuni de o inalta moralitate, asa cum este aceasta scumpire a produselor fast-food…e de inteles…ce sa se zica? Ba, noua ne trebuie bani, bani, bani! Nu, se zice ca e pentru sanatatea noastra. Ghici ce : Omul, daca vrea sa consume in continuare, consuma. Pe asta se mizeaza. Consuma, dar la un alt pret. Deci, bani!

A, daca se tripleaza pretul la benzina/motorina, nu mai mergeti cu masina, cu autobuzul, cu taxiul? Ba da, pentru ca este necesar. Daca traiai la tara, mergeai cu caruta. Deci nu plateai benzina/motorina, etc. Si, aici, e mare prostie. Cica nu te afecta. Nu, deloc! Bai, toate produsele astea, da, alea de vin la magazinul mixt, ala din capul satului, sunt aduse cu masini, ca doar nu s-a inventat teleportarea sau nu poate vanzatorul cu 3 clase al magazinului sa le transporte cu puterea mintii. Deci, drumul este acelasi, produsele transportate sunt, sa zicem, aceleasi, dar pretul benzinei este mai mare…deci, costul transportului creste…de ce? Pai, pentru ca si ala care le transporta trebuie sa manance…sau, cel mai important, sa castige bani!

Asa, ca sa nu o mai lungesc, tot timpul o sa se scumpeasca produsele necesare existentei omului : Mancare, apa…

A, era sa uit! Baaai,  faza cu tigarile si cu bautura. daca nu fumezi si nu bei, nu te prea afecteaza, la nivel logic, as spune. Dar, asa cum s-a facut un obicei, de fiecare data cand se scumpesc tigarile si bautura, se mai pune si ceva la alimente. dar, lasand asta la o parte, as vrea sa mai zic 2 chestiuni :

1. Nu fumezi, nu bei-te doare-n 14…in principiu, corect!

2. Dar, sunt multi fumatori. Deci, multi bani dupa urma lor, pentru ca pentru ei, atat tigarile, cat si bautura, au trecut demult pe picior de egalitate cu nevoile existentiale…de exemplu, mancarea….simplu, se aplica cele 3 puncte de la inceputul postului. Bine, ca sa fiu mai exact, cred ca aici primeaza punctul 3 : d

P.S1 : Sigur ca ma afecteaza si pe mine, dar nu mai pot cu afirmatii de genul  : “Iarasi scumpesc astia carnea, butura, tigarile ”  Da, moral, normal, logic ar fi sa nu le scumpeasca, asa macar din compasiune pentru noi toti, dar nu se poate asa ceva, pentru ca moralitatea nu prea produce bani…plus ca, ce ati dori sa se scumpeasca? Balegarul? Ala e produs de animale si, va zic eu, e mult mai bun decat orice ingrasamant chimic pe care il scot astia…Hai, ca divagam Si, ca sa raspund la intrebarea din titlu :  Uite, ca am gasit ceva care nu-i normal din punct de vedere moral, dar e normal din punct de vedere economic, global, al economiei de piata…stiti voi, toate constrangerile alea…

P.S2 : Multumesc…

P.S3 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste

Democratie = o alta forma a comunismului. Cea in care cei care tin biciul sunt mai multi…Nu exista cea mai buna democratie…Nimeni nu incearca asta…

Prostia = nu e boala si totusi se transmite oricum si oricand, doar cativa sunt crutati. Inca nu s-a gasit leacul prin care omul sa si traiasca…Cel mai prost om din lume nu exista…Insa, este o concurenta foarte mare…

Inteligenta = o chestie de care rad prostii, nefolosita de nimeni la capacitate maxima si incapabila sa salveze cu adevarat omenirea…Cel mai inteligent om din lume nu exista…Insa, multi isi isi fac iluzii…

Fotbalul = un numar de oameni, de obicei cu multi bani, conditie fizica precara, putine clase si cu aere de “buricul pamantului”  care alearga dupa o minge in tentativa violenta de a o lovi…Cel mai bun fotbalist din lume nu exista…Doar cativa fac arta…

Jocuri pe calculator = Ceva facut de oameni inteligenti pentru a tine prostii ocupati…

Iubirea = Putini o simt, multi o declara…Nu exista iubire adevarata…Ori este, ori nu este…

Timp = O chestie inventata de oameni pentru a da sens ciclului(inevitabil) te nasti-traiesti-mori

Viata = O chestie pe care nimeni nu o apreciaza pana nu vine momentul in care sta sa se termine

Bani = O chestie creata de cativa pentru a controla omenirea, de restu’ s-au ocupat cei multi…

Om = ceva mult supraapreciat…

Femeie = adevaratii conducatori ai omenirii…

Barbat = cei care cred ca sunt conducatorii omenirii…

Dumnezeu = Unii zic ca e ceva inventat de oameni pentru a justifica ceea ce nu inteleg…Eu nu-i cred…

P.S1 : Multumesc…

P.S2 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste

Te-ai gandit cum sa faci o nunta de succes? Adica sa iasa si bine si sa castigi si un munte de bani? Suna a reclama, dar nu e. E adevarat. S-a intamplat weekend-ul trecut.

Sa zicem ca ai facut o facultate. Lucrezi. Te gandesti sa te casatoresti cu fata cu care stai de 10 ani. Vrei sa iti iasa bani gramada la nunta, ce faci? Dai sfoara-n tara sau, mai bine zis, printre rude si prieteni, ca meniul va fi in jur de 300 lei. Astia se gandesc ca trebuie sa puna minim 100-200 lei peste, nu? Mai ai si rude care tocmai au venit din Italia, Spania, Anglia, Germania, etc…(toata lumea are) , aia normal ca o sa dea in euro sau lire. Apoi, mai anunti staruitor colegii de facultate, de liceu, de serviciu. Ii mai suni o data inaite de nunta, sau te mai duci pe la ei si o sa le spui sa vina ca faci a nu stiu ce 4 stele si ca o sa fie legen(wait for it…)dary. Ce, mai, lumea se intrebuinteaza si face rost de bani ca sa iti puna pe masa. Si, tu, ce faci? Ceri localului sa se serveasca la comanda : Chelner vreau bere! Vine ala si toarna in pahar, apoi pleaca cu sticla…Si, tot asa…Mancarea, asa si asa…Ai peste 400 de invitati, ca deh, te-ai intrebuintat, de fapt, toata familia ta s-a intrebuintat si…uite asa minim 1 miliard jumate…

P.S1 : Eu zic ca e bine, nu?

P.S2 : Multumesc…

P.S2 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste