Achilianu

Prin clasa a opta, să fi fost acum mai bine de un secol , am interacționat cu o profă de română. Eu făceam generala într-un orășel, dar vroiam să ajung la un liceu din Vâlcea. Profa, pe care, deși n-am mai văzut-o de la meditațiile pentru BAC, o stimez maxim, era aproape de pensie, dar era… piesă… în treburile astea cu Limba și Literatura Română. Un dex ambulant, o enciclopedie de opere românești și nu numai. Ce ai, era profa perfectă, dacă stai să te gândești că știa toate mișmașurile și toate cutumele elevilor. Ba chiar se cobora la nivelul tău, care, de fiecare dată, era situat în zona genunchiului unei broscuțe mici și drăgălașe.

Văzându-ne atât de plante, ce-i drept, unele mai diversificate ca altele, profa cu pricina s-a gândit că ar fi mai ușor să dicteze un  comentariu al unei opere, decât să te învețe să-l faci, că și așa nu aveai destulă materie cenușie pentru asta. Și scriai. Uau, cât scriai. Trebuie să spun că eu m-am plictisit încă de la prima sesiune de meditații, așa că am vrut să scchimb un pic lucrurile. Plus că doamna profesoară folosea în comentarii cuvinte necunoscute mie, despre care credeam uneori că nici dex-ul nu le cunoaște. Țelul era de a reciti comentarile, pentru a reține ceva, ca să ai ce să scrii la examen. Evident că nu reținea aproape nimeni nimic.

Bun, și ziceam că o știu de la meditațiile pentru capacitate. M-a văzut, m-a perceput corect, dar n-a prea vrut să mă învețe să fac comentarii. După vreo trei meditații, i-am zis că nu mai vin, că nu sunt scrib(evident, am făcut asta cu tot respectul din lume), că oricum o să fiu varză la capacitate, apoi la Bac, dacă nu încerc să trec, cumva, prin filtrul personal informațiile, că nu mă duce capul să memorez. Am o repulsie gravă față de această „tehnică” de a învăța. Pur și simplu, îmi vine să vomit informațiile alea, imediat ce mi-au intrat în căpșor. Nu că-mi vine, chiar o și fac!! Nu pot, și basta!

Bun, s-a pus profa să-mi explice că n-am vocabularul format, că și privirea mă cam trăzează , dar a acceptat. Îmi dădea acasă comentariile scrise de ea, trebuia le să fac o scurtă citire, să stau vreo zi, iar apoi să scriu eu, cu creierașul meu verde. Asta se întâmpla, dacă nu reușisem să citesc opera integral, căci în acel caz nu-mi mai dădea comentariul făcut, cum s-ar zice, ca la carte. Apoi analizam comentariul meu, îl comparam cu al ei, și, ca să dea mai bine, înlocuiam unele pasaje cu altele mai „inteligente”, de la ea. Încetul cu încetul, am prins șmenozeala, ba chiar învățam și cuvinte noi. N-am luat zece nici la capacitate, nici la BAC, dar n-am fost departe. Bine, nu e asta discuția, căci, după cum se vede, abia îndrug câteva cuvine, ca să zic și eu că scriu pe blog…

Aveam și colegi d emeditație, care n-au făcut ca mine. Scriau, frate/soro, scriau. Pagini, multe pagini, dosare întregi. N-a luat niciunul mai mult ca mine. Asta unu, și doi, nimeni nu învăța nimic. Erau ore jenante, să faci în clasa a XII-a ore de neologisme , cu explicațiile din dex și cu propoziții pentru a vedea sensul și folosirea lor… bine, erau jenante pentru noi, inutile pentru cei mai mulți, dar aia era situația. Aveam colegi de meditație care vroiau să renunțe, „că dictează asta de ne ia naiba!”, bă, dar unul nu se gândea că poate ajută la ceva treaba… nu.

Și unde vreau să ajung? Am un amic, e în clasa a XII-a, și, speriat de Funeriu, s-a pus pe meditații. Nu face nimic, dar banii trebuie să-i dea, și-s mulți!! Nimic. Dacă vrea să fumeze la meditație, fumează, operele n-are timp să le citească, comentariile xeroxate de la proful de meditație sunt mai mult compuneri de clasa a șasea. Și, atunci, stau și mă gândesc la BAC-ul 2012. De fapt, nu mă mai gândesc, că știu cum va fi. Bine, dacă nu revin unii la sentimente mai bune, că doar e an electoral.

Omul a schimbat doi profi până acum, așa că nu putem să spunem că nu a încercat să găsească ceva mai bun…

P.S21 Decât atât! 

P.S2: Mulţumesc…

P.S3: Sănătate cititorului şi celui care nu citeşte…

Contextul este unul călduros, de vară. Abia ce s-a terminat „cel mai dezastruos” bacalaureat românesc din istorie. Populația se împarte în: oamenii mulțumiți – puțini, ce-i drept – oamenii care au trecut la limită, dar care, de la înălțimea șaselui salvator, se uită de sus la „proștii” care au picat și, desigur, picații.

Într-o dezbatere 1 la 1 cu orice reprezentant al ministerului, acesta îți va arunca în față diferite argumente pro pentru a mai spăla picangeala națională. Uite că eu m-am săturat de argumente. Concretul bate orice argument, orice „păi da, dar…”, orice „am încercat să…”. Concretul spune așa: Au picat ăștia pe capete. Cui îi mai pasă că: Or fi fost ăia proști, or fi făcut ăia bacul în așa manieră încât să pice mulți, profii nu își mai fac treaba, „stimulați” atât de puternic de disponibilizările și tăierile lui Boc etc. ?

Și, în această situație, nu pot să nu mă întreb:  Statul ce oferă elevilor? 

Dacă te uiți la notele cu care au promovat profii examenele… atunci poți spune că statul nu oferă profi de calitate!

Dacă te uiți la manualele gratuite pentru liceu… Da, așa e! Nu se oferă manuale gratuite!

Dacă te uiți la locurile de muncă pe care le poate ocupa un elev cu diploma de Bac în mână… Da, spălătoriile de mașini sunt pline, terasele la fel etc. Ca să nu mai zic de frecăngeala de mentă care se execută magistral prin baruri sau în spatele blocului.

P.S1: Până la urmă, cu ce e diferit un elev care a picat bacul fată de un elev care l-a luat? Mă refer la oportunități, nu la diploma aia sau la necazul pe care îl are pe cap unul care a picat bacul. Cam cu nimic. Statul nu-ți mai oferă nimic, locul de muncă se găsește greu, iar facultățile sunt pline de oameni cu diplome de bac, dar oameni care n-au ce căuta pe acolo. Poate și pentru că din liceu nu se mișcă niciun deget pentru a-i îndrepta pe elevi înspre direcțiile în care, de ce nu, ar performa.

P.S2: trăim un miserupism și un heirupism total. Știu că nu toți trebuie să ia Bac-ul, că facultatea nu e pentru toți, dar o selecție și o îndrumare ar trebui să se facă… by default. Dar da, vorbim despre un sistem care e pe patul de spital nu de acum, ci de vreo 21 de ani, căruia i se mai administrează căte un leac provizoriu, ca să-l facă să mai reziste un timp…

P.S3: Cam atât! 

P.S4: Mulţumesc…

P.S5: Sănătate cititorului şi celui care nu citeşte…

Un sistem care nu funcționează, fie și din cauza unei simple erori umane sau a unei nepăsări, este un sistem care nu funcționează. Până la urmă, totul se reduce la niște întrebări simple: „E bun?”, „Funcționează?”, „E productiv?”, „Ne putem baza pe… ?” – Răspunsurile sunt la fel de simple și nici nu lasă loc românescului „dar”.

Ieri, în trei iulie 2011, portalul edu.ro a fost accesat de peste 1 milion și trei sute de mii de ori. Cu o zi înainte, acesta era accesat de abia 380.000 de ori. Elevi, profesori, părinți sau rude, toți și-au pus mâna peste șoricelul zburdalnic și au intrat să vadă oroarea: Rezultatele bacului 2011.

Unii, probabil, crezând că s-a produs vreo eroare , fapt pentru care odorul lor a apărut ca „picat” pe lista de la liceu. Vroiau să se convingă, încă sperau. Asta deși televiziunile vuiau la unison pe fundaluri de News Alert, împrăștiind vestea: Unul din doi a picat. Și totuși, sperau. Sperau că el sau ea nu fac parte din jumătatea aia, ci din cealaltă. Din aia care a trecut. Cu note mici, ce-i drept, dar a trecut. Mulți, poate cei mai mulți, au sperat degeaba. Nici dracul gol nu și-a băgat coada, și nici vreun netrebnic n-a greșit listele. Era adevărat: El/ea a picat, la fel cum a făcut-o și jumătatea aia pe care toți o blamează acum. Motive ar fi: Că n-a învățat, că n-a putut copia, că profii nu se ocupau de elevi, că… Dar acum e târziu. Orice examen picat rămâne picat. Orice tentativă de a te umili sau a mai spera la un miracol e și tardivă și nerealistă. Un examen picat rămâne un examen picat. Rămâne o pată neagră peste tabloul frumos colorat al vieții tale. O pată. O pată pe care atât tu, dar și alții ați aruncat-o pe cel ce putea fi un tablou frumos. Da, acum e târziu. Până la hopul din toamnă nu mai e mult, dar ce folos dacă știi că acel hop trebuia și putea fi evitat? De către tine, de către alții…

Pe de altă parte, pe acel portal au intrat și oameni care și-au dorit confirmarea reușitei odraslei mult iubite. Și da, au căpătat-o. Mulți au căpătat-o. Alții, poate la fel de mulți, au vrut doar să se râdă  de cunoștințe, de rude, de pieteni. Pentru că da, mulți din neamul al/a lu ăla au picat. Și pentru că da, românii își doresc mereu să moară capra vecinului.

Puțini au fost – așa îmi place să cred! – cei care și-au dat seama de faptul că acest dezastru este un semnal de alarmă. Un semnal că reforma în educație n-a fost reformă, iar educația numai educație nu e. Un semnal ce-ar fi trebuit să-i facă pe mulți din MEC să-și dea demisia în secunda doi. Și, în final, un semnal pentru toți românii, al cărui mesaj s-ar traduce așa: Oamenii care au picat la Bacalaureatul 2011 o s-ar putea să ajungă cândva în poziția de a decide destine, de exemplu în Parlament. Alții ar putea să ne verifice conductele și centralele de gaz. Unii ar putea să ajungă profesori. Alții, de ce nu, chiar șefi peste mulți dintre noi. Unii o să ajungă să ne scuipe la stop, iar alții ar putea chiar să ne dea în cap.

E foarte ușor să iei decizii cu implicații grave asupra destinelor unor oameni. Unii le iau din pix, în fiecare zi. Alții le suportă. Așa a fost și cu salariile tăiate, așa a fost și cu pensiile, așa a fost și cu disponibilizările. Nu cred că trebuie să mai spun că nu doar cei care au fost obiectul „măsurilor de combatere a crizei” au fost singurii afectați, nu? Așa și cu Bacalaureatul 2011. Nu doar un cretin, care a vrut să copieze și a fost prins sau nu a putut, a suferit. Nu doar cei care n-au învățat. Nu. Este vorba despre familii întregi care o să trebuiască să-și regândească planul pe următoarea perioadă.

Sigur că principalii purtători de vină sunt elevi. Total de acord. Dar asta nu înseamă că profesorii lor nu au nicio vină. Nu. Sau că MEC-ul, prin reprezentanții lui, n-ar cam trebui să își asume acest catastrofal eșec! Doar că nu cred că se va întâmpla asta. Mulți o să vină în față cu ideea absurdă potrivit căreia nu toți trebuie să ia BAC-ul. Greșit! Într-un sistem care funcționează, toți trebuie să ia BAC-ul. Sau na, aproape toți. Nu jumătate! Cu note mai mici sau mai mari.

Închei cu un proverb chinezesc(dacă nu mă înșel): „Da-i omului un peste si va avea de mancare o zi. Invata-l cum sa pescuiasca si va avea de mancare toata viata” – care s-ar traduce prin: Nu-l trece pe elev când nu merită, indiferent câtă compasiune ai în tine sau câtă mită îți dă ta-su. Dacă el pică, în parte e și vina ta! Învață-l cum și ce să învețe!

P.S1: Cam atât! 

P.S2: Mulţumesc…

P.S3: Sănătate cititorului şi celui care nu citeşte…

mai știe cineva ce înseamnă prezumția de nevinovăție?

Elevii și studenții copiază. Se știe asta. De ce? E mai ușor să copiezi, unele materii sau cursuri sunt inutile, iar la altele pur și simplu nu poți promova. Proful e cretin, părinții te presează, plus că e nasol să pici un examen. E foarte nasol! Unul din motive ar fi că trebuie să-l mai dai o dată, deci ar cam trebui să reînveți materia – nopți nedormite, neuroni morți etc.

Deci da, elevii și studenții copiază. Dar nu toți! Nu toți. Deci nu, nu toți! Tocmai din cauza acestui principiu de bun simț, logic și normal se aplică tuturor elevilor și studenților prezumția de nevinovăție. Adică, cum ar veni, presupui că cel care dă examen nu vrea să copieze. Că așa e logic. Că așa e normal, altfel ar trebui să se facă poliție cu toți.

La BAC

Sunt elevi și elevi. Unii învață pentru BAC, alții s-au prins că România e cunoscută și recunoscută pentru faptul că aici se fură!!! Ca urmare, elevul poate încerca să fure și la BAC.

Însă, să-i pui în săli în care există camere de luat vederi, sub pretextul că vrei să oprești fraudele… parcă-i prea de tot! poate-i una mai emotivă și o inhibi. Poate fata a învățat, dar nu se poate concentra pentru că o filmează cineva, ea fiind băgată într-o cușcă și analizată ca un cobai.

De ce sunt împuțiții ăia acolo? Pentru că da, unii supraveghetori sunt împuțiți! Ce treabă au ăia timp de două-trei ore? De ce să facem BigBrother , când putem să executăm un BAC curat și normal? De ce?

Cred că prin acele camere s-au încălcat drepturile omului: Regula n-a fost pentru toți, iar cei pentru cei care s-a aplicat au fost din start pătați cu vopseaua „trișorului”. Da de ce?

La Facultate

La facultate ți se tot spune că trebuie să îți închizi telefonul. De ce aș face asta? Să nu copiez? Ok, nu copiez. Eu unul nici nu mă pricep. Mă dau de gol foarte ușor. Aia e!

Băi, dar dacă stau în chirie și-mi ia casa foc? Sau dacă am copii și mă sună un vechin că s-a întâmplat ceva. Nu, eu trebuie să-mi închid telefonul ca să îi fac pe plac unui/unei cretin/e. Prietene, tu ce faci 2-3 ore, în timpul examenului? Dacă eu copiez, atunci prinde-mă. Dacă nu, atunci lasă-mă în durerea mea. Simplu, nu?

P.S1: A, și da, înțeleg copiatul numai în situațiile: cretinul te-a picăt de țâșpe ori, pentru că are el vreo plăcere să facă asta; proful te lasă și toți o fac;  e ultimul examen și trebuie să intri în licență; materia e infectă, iar proful o lăbărește într-un stil împuțit. În celelalte cazuri, copiatul mi se pare o dovadă de nesimțire. Și da, nesimțiți sunt mulți!

P.S2: Cam atât! 

P.S3: Mulţumesc…

P.S4: Sănătate cititorului şi celui care nu citeşte…

Funeriu a reușit! A intrat în istorie!

Educația. Un cuvânt atât de simplu, un proces atât de complicat.

Acum îmi dau seama că Președintele tării avea dreptate atunci când a scos pe gură acele cuvinte care, la cea vreme mi-au atacat nițel judecata, ba chiar m-au contrariat, dar pe care acum le înțeleg și le îmbrățișez până și în cele mai mici detalii.

Da, școala scoate tâmpiți! - Conform declarațiilor lui Traian Basescu cu care, așa cum am mai spus, sunt total de acord. Acum. Acum, pentru că abia acum văd roadele procesului educativ exersat cu mare pricepere de domnul Funeriu și de gașca dumnealui de la MEC.

În România, școala scoate tâmpiți(dovada rezultatele de la BAC-ul 2011!!!), dar nici cu cei care se ocupă de elevi nu îmi este rușine. Bine, îmi e rușine, dar ideea e că și ei au o vină. Sau mă înșel? Adicăăă elevii sunt singurii vinovați? Sigur că ei sunt cei care au picat bacul, că ei au scos perlele de care râde toată țara, că ei sunt cei care au scris în stil messenger pe foile de examen, dar chiar să nu aibă nicio vină și alții?

Call me crazy, dar eu cred că ar cam trebui să-și dea demisia toți oamenii, de la cel mai bășinos portar de liceu, trecând pe la împuțitele de secretare și ajungând  la însuși ministrul cu studiile neechivalate. Asta în cazul liceelor care au foarte mulți picați. Ce să mai caute oamenii ăia pe acele posturi? Au dovedit că n-au nicio treabă cu nimic, de ce-am vrea să se ocupe de însuși viitorul tării?

Cât despre ministrul Funeriu… Ce să-i mai spui omului ăstuia? Că e pe lângă? Că poate are treabă pe acasă? Că noi l-am vrea plecat? Funeriu pleacă de la Educație! Funeriu pleacă de la Educație! Pleacă Funeriu, Pleacă Funeriu, pleacă…

Și totuși, este și o parte bună: Funeriu și cu al său Bac au intrat în istorie. În același timp cu Funeriu au mai intrat în istorie și toți elevii care, în scurt timp, o să ajungă parlamentari, europarlamentari și, de ce nu, președinți de țară sau miniștrii ai educației.

P.S1: N-am nicio îndoială că poate s-a greșit la corectarea lucrărilor, că subiectele au fost imbecile, că organizarea a lăsat de dorit, dar chiar mai putem emite pretenții când noi trăim unde trăim, și când suntem conduși de astfel de oameni? Eu zic că nu.

P.S2: Cam atât! 

P.S3: Mulţumesc…

P.S4: Sănătate cititorului şi celui care nu citeşte…