Aceeasi poveste, acum in alta tara!
Scrijelit de achilianu on February 27, 2010 – 9:49 amUn cutremur, un accident de masina, o avalansa si…gata! Atat! Ai fost, acum nu mai esti. Oricat de insensibil as parea, trebuie sa o spun : Cei care nu mai sunt, imi par mai fericiti. Sau ar trebui sa fie. Ei au scapat. Au scapat de cotidian, au scapat de suferinta cauzata de pierderea unei persoane dragi, au scapat de tot si…totusi…nimeni, in situatia lor, nu ar fi vrut sa scape. E trist, e dureros, e inuman…si, totusi, se intampla! Acum in Chile, pana mai ieri, in Haiti, acum 33 de ani in Romania. Sunt lucruri care se intampla cu sau fara voia noastra. Imi place sa cred ca lumea invata din greseli, ca ramane marcata de astfel de tragedii, ca oricat de urat ar suna, astfel de “evenimente” au si o parte buna. Dar, nu e asa. Deloc! Si ce daca apoi apar milioane de donatii, si ce daca din rautatea umanitatii se naste o falsa solidaritate care te faci sa crezi ca exista bine si ca el invinge mereu…si ce daca…
Nu ai cum sa fii solidar cu o mama care si-a pierdut copilul, n-ai cum sa fii solidatar cu o persoana care si-a pierdut membrele. N-ai cum sa intelegi suferinta…poate doar daca o traiesti. Si, desigur, nu dorim asta nimanui, dar…se intampla!
Stiti ce se mai intampla? Sigur ca stiti! Mereu e aceeasi poveste! Se intampla un nenorocit de accident ca asta si, imediat, apar si :
-natiunile, evident, “neinteresate” de altceva decat reconstructia respectivelor tari. Un lucru formidabil, atata timp cat acele natiuni nu au alt interes.
-Tari precum Romania…sau poate suntem unici. Tari care doneaza, pentru ca “trebuie” sa doneze, presati de pastrarea aparentelor, sume ridicole. Pentru cei din Haitii, statul roman a donat putin, foarte putin. Pana si toata blogosfera romaneasca a donat pentru Daniel o suma muuult mai mare. Probabil, guvernantii care, desigur, ca-s apasati de grija nefericitilor din astfel de tari, sunt mult mai ingrijorati de soarta romanilor si, de aceea, au decis sa doneze mai putin. Restul banilor fiind pentru salariile si pensiile romanilor, pentru constructia de drumuri, etc. Evident, numai proiecte de viitor pentru bunastarea romanului.
-Oameni simpli care din putinul lor o sa doneze
-Oameni cunoscuti carora astfel de evenimente le ridica o minge la fileu, astfel ei putand sa “isi arate” partea sensibila. Dar, nu e deloc asa. Sau nu percep eu asta. Toti folosesc astfel de tragedii ca sa isi faca imagine. Atat! Ei se maimutaresc, isi beau sampaniile, stau la poze pe covorul rosu si…atat!
-oameni care isi indreapta gandurile spre Dumnezeu…Nu cred ca e vina Lui. Nu cred ca e vina cuiva…sau? cine stie…
Si, totusi, finalitatea ar trebui sa fie buna. Se strang banii, se reconstruiesc orasele, se trambiteaza ca exista unitate si bunatate la nivel mondial si…atat! Oricum nimeni nu mai poate sa-i aduca inapoi pe cei care nu mai sunt. Ei nu mai sunt, noi mergem mai departe…dar, parca, prea usor!
Pentru ca sunt traitor in tarisoara trebuie sa mai spun ca si la noi e mereu aceeasi poveste. Ne indignam de ceea ce se intampla, unii dintre noi chiar varsam si o lacrima, unii doneaza si…atat! Nu o sa vedeti nicio schimbare in cladirile cu risc mare de prabusire in caz de cutremur. Nu o sa vedeti niciun gest din partea nimanui. Nu o sa vedeti decat discutii si, uneori, regrete. Regrete pe care ne vine foarte greu sa le deosebim de cele false…
P.S1 : 8,8? Va dati seama ce ar face un cutremur de o asemenea magnitudine in tarisoara? Ala din 1977 a avut 7,3 si ati vazut ce nenorociri a produs. Plus ca atunci era Ceausescu la putere, blocurile erau construite recent…Acum ne bazam tot pe cladirile si pe blocurile alea…
P.S2 : In astfel de momente ma simt neputincios…
P.S3 : Multumesc…
P.S4 : Lucrurile si persoanele au importanta atata timp cat noi le dam importanta!
P.S5 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste
Cica Related Posts
Omule, nu fi prost! Nu fura! Intreaba inainte de a copia © Achilianu
Tags: achilianu, achilianu.ro, calamitate, chile, cutremur, cutremurul din 1977, da de ce?, haiti, moarte, oameni, suferinta, tragedie, tristete, viata
Posted in Despre Orice Si Despre Nimic | 5 Comments »
Comentarii Facebook :
5 Comments to “Aceeasi poveste, acum in alta tara!”
Leave a Comment
Scriu și aici:
-
February 27th, 2010 at 10:28 am
Ma gandeam la un link exchange…ce zici?
blogul , il ai
http://l3ontyn.uv.com
.-= L3ontyn´s last blog ..Ce rapid… =-.
February 27th, 2010 at 12:43 pm
E prea trist ce se intampla, dar din pacate nu putem decat sa privim neputinciosi. Sau, poate, sa devenim constienti de neputinta noastra !
.-= Geocer´s last blog ..Dar de ce sa plecam din Pitesti? Avem gropi si la noi acasa ! =-.
February 27th, 2010 at 2:35 pm
@Geocer: Oricum ar fi…e rau…
February 28th, 2010 at 2:37 am
Daca nu ma insel, statul roman a donat 50.000 EUR.
February 28th, 2010 at 5:20 am
@Dan Patrascu: Da, asta parca a fost suma…e atat de mica, incat am si uitat-o
sanatate…